De-a lungul istoriei Formulei 1, puține echipe au trăit atât de mult contrast între potențial, ambiții declarate și poziția ocupată pe grila de start ca echipa Alpine F1 în sezonul 2024. Cei care urmăresc cu pasiune sportul rege al motorsportului știu foarte bine că Alpine, deși moștenitoare a unor tradiții solide sub numele Renault, a reușit să transforme vechea glorie într-o poveste tumultuoasă și plină de promisiuni nerespectate.
După ce Renault s-a reinventat sub brandul Alpine începând cu sezonul 2021, fanii au sperat la o ascensiune rapidă în rândul granziilor ca Red Bull, Mercedes sau Ferrari. Investiții, un management francez ambițios și uzina Enstone la bază păreau ingrediente ideale pentru un viitor luminos. Totuși, cursa către vârf se dovedește un adevărat maraton cu numeroase obstacole interne și externe. În 2024, Alpine s-a transformat practic într-o enigmă: cuprinsă între promisiunea performanței și realitatea dureroasă a rezultatelor modeste.
Dincolo de aspectele legate de pachetul tehnic – monopostul A524 fiind încă departe de ritmul fruntașilor – cea mai apăsătoare problemă pare să fie schimbarea constantă de direcție la nivel managerial. În doar câțiva ani, Alpine a pierdut figuri importante precum Otmar Szafnauer sau Laurent Rossi, semn clar al instabilității. Comunicarea internă este tensionată, iar zvonurile despre divergențe dintre ingineri și şefii executivi alimentează atmosfera de nesiguranță, afectând inevitabil atât evoluția pe pistă, cât și moralul piloților Esteban Ocon și Pierre Gasly.
Cu toate acestea, nu trebuie uitat că Alpine este totuși o echipă constructor de uzină, cu resurse semnificative. Dar, în loc să exploateze avantajele financiare, tehnice și logistice, echipa se regăsește sezon după sezon undeva între locurile 9 și 10 – fapt inadmisibil pentru o formație cu pretenții și istorie. Mulți observatori ai paddock-ului consideră că Alpine este astăzi „cel mai bun dintre cei mai slabi” sau, privit invers, „cel mai slab dintre cei mai buni”. O ironie amară, alimentată de așteptările uriașe din partea fanilor și a board-ului Renault.
Un alt punct nevralgic în 2024 a fost fiabilitatea motorului – întotdeauna sensibilă când vine vorba despre unități turbo-hibride dezvoltate în Viry-Châtillon. Chiar dacă nivelul de fiabilitate nu a generat drame spectaculoase, performanțele unității de propulsie par a fi rămase în urmă față de avansul tehnologic al rivalilor, limitând șansele echipei de a puncta regulat și de a participa cu adevărat la lupta din linia a doua a grilei.
Interesant este că, pentru fanii din Ungaria și România, Alpine deține un farmec aparte – nu doar pentru că organizează constant acțiuni de promovare în Europa Centrală, ci și pentru că este văzută drept una dintre puținele structuri cu rădăcini solide pe continentul nostru. Totuși, oricât de mult susținem demersul lor, este greu să nu sesizăm presiunea uriașă care apasă pe umerii managerilor și pe destinele celor doi piloți. Situația recentă culminând chiar cu speculații privind ieșirea din program a unora dintre sponsori sau cu interogări asupra viitorului strategiei Alpine în F1.
Privind înainte, este clar că Alpine trece prin cea mai sumbră perioadă din era sa modernă, iar drumul către redresare nu poate însemna decât schimbări radicale la nivel de filozofie de echipă, recrutare de personal cheie și, mai ales, răbdare – o virtute rară în lumea Formulei 1 de astăzi. Un lucru este cert: fanii așteaptă cu sufletul la gură ca Alpine să redevină un concurent serios, capabil măcar să perturbe linia mediană a plutonului. La capătul tunelului, speranța moare ultima și, uneori, tocmai de aici renasc cele mai spectaculoase reveniri din lumea sportului cu motor!
